Energy Report

Producătorii de energie regenerabilă riscă să suporte consecințele revoltei populare din Bulgaria împotriva scumpirii curentului electric, care au dus la demisia guvernului de la Sofia, și ale dorinței politicienilor de a-i calma pe cetățeni, în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea avea loc în aprilie.

„Producătorii de energie regenerabilă ar putea fi principala țintă. Înainte de a înainta demisia cabinetului său, premierul Boiko Borisov a sugerat că tariful reglementat la energie electrică ar putea fi redus cu circa 8% dacă energia din surse regenerabile, comparativ mai scumpă, ar fi înlocuită în calcule cu energie nucleară, mai ieftină”, comentează blogul Beyond Brics al Financial Times.

O astfel de măsură ar constitui încă o lovitură pentru producătorii de energie regenerabilă, după ce anul trecut li s-a impus o taxă de conectare la rețeaua de electrcitate. 

Majorarea cantității de energie regenerabilă preluată în rețeaua de electricitate a Bulgariei a dus deja, anul trecut, la o scumpire cu 13% a curentului electric, iar noi majorări sunt așteptate și pentru 2013.

Cehii de la CEZ și austriecii de la EVN, care au fost, din postura de distribuitori de curent electric, ținta furiei consumatorilor bulgari în ultimele două săptămâni, se numără și printre principalii producători de energie solară din Bulgaria, pe o listă pe care mai sunt nume grele precum ACF Renewable Energy din Malta, care deține cel mai mare parc solar din țară, Enel și AES.

Toate aceste companii, precum și altele, și-ar putea reconsidera planurile investiționale dacă viitorul guvern de la Sofia va reduce subvențiile pentru energia regenerabilă, comentează blogul Financial Times. 

In toamna trecuta, autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria a decis sa taie drastic tarifele preferentiale subventionate asigurate prin lege companiilor din industria regenerabila pentru livrarile de energie produsa.

Potrivit deciziei autoritatii, tarifele preferentiale subventionate au fost reduse cu circa 10% pentru fermele eoliene. Industria solara a suferit o lovitura si mai puternica, tariful preferential pentru proiectele fotovoltaice fiind redus cu 40% pentru facilitatile noi si cu 20% pentru cele finalizate inainte de 31 decembrie 2011.

Tarifele preferentiale au fost taiate prin impunerea de taxe de conectare la reteaua electrica pentru producatorii de energie regenerabila.

In replica, investitorii in proiecte verzi au protestat spunand ca masura este ilegala, nu a fost discutata cu industria si nu a fost pusa in dezbatere publica. Ei au dat in judecata autoritatea de reglementare in energie din Bulgaria si, in plus, au reclamat statul bulgar la Comisia Europeana.

Foarte multe companii austriece, germane, japoneze, chineze, sud-coreene si americane au vrut sa profite de potentialul solar si eolian al Bulgariei, dar si de subventiile de stat semnificative oferite acolo, insa cresterea puterii instalate regenerabile a pus mare presiune pe infrastructura de transport energetic a Bulgariei, invechita si nemodernizata, ca si pe preturile la energie electrica pentru consumatorii finali.

Reactia agresiva a investitorilor se explica prin aceea ca acestia s-au imprumutat masiv pentru a-si finaliza proiectele, bazandu-se pe tarifele preferentiale subventionate garantate de guvern. Potrivit organizatiei profesionale a investitorilor in eoliene din Bulgaria, acestia au luat doar de la bancile locale credite pentru investitii in suma totala de de circa 1,33 miliarde dolari.

Proiectul construirii unitatilor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda poate fi profitabil si competitiv pe termen lung, analiza proiectiei fluxurilor de numerar pe o perioada de 50 de ani, corespunzatoare duratei de viata a unitatilor nucleare, aratand ca acestea au valori pozitive, potrivit studiului de fezabilitate intocmit de consultantii Ernst&Young si Candesco.   

„Analiza economico-financiara evidentiaza faptul ca, pe termen lung, proiectul Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda este profitabil si competitiv pe piata de electricitate. Astfel, fluxurile de numerar nete actualizate, pe perioada de analiza (50 ani), corespunzatoare intregii durate de viata a unitatilor nucleare, au valori pozitive”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.

Rezultatele studiului de fezabilitate au fost prezentate in cadrul unei intalniri dintre ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, si consultantii selectati de catre SC Energonuclear SA, Ernst&Young si Candesco.

„In cadrul intalnirii au fost prezentate rezultatele studiului, care arata ca proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic, bazandu-se pe tehnologia CANDU”, se precizeaza in comunicat. 

Nita da asigurari investitorilor

,,Sectorul de producere a energiei necesita investitii in dezvoltarea de noi facilitati si modernizarea celor existente, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita.

„Pentru facilitarea acestor investitii sunt necesare masuri pentru diminuarea riscurilor asociate pentru investitori, in special cel al prognozei pretului la electricitate. Este nevoie de politici de reglementare a pietei prin mecanisme-suport care sa faciliteze investitiile pe segmentul surselor energetice cu emisii reduse de carbon - regenerabilele, nuclearul si combustibilii fosili curati”, a spus ministrul.

In comunicat se mai mentioneaza ca studiile efectuate arata ca proiectul unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda este unul prioritar pentru asigurarea securitatii energetice a Romaniei, cu beneficii directe in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de schimbari climatice si mentinerea suportabilitatii pretului electricitatii la consumatorul final.

Potrivit Strategiei energetice pentru perioada 2011-2035, pana in 2020 trebuie scoasa din functiune si inlocuita 28% din actuala capacitate instalata, adica 5.544 de MW, iar pana in 2035 – 55% (11.066 MW).

Potrivit datelor ANRE, investitiile in unitati de producere care sunt luate in calcul pentru determinarea prognozei necesarului national de capacitate in 2020 sunt unitatile 3 si 4 de la Cernavoda (1.480 MW), modernizarea CE Turceni, Rovinari si Craiova (4,000 MW) si hidrocentrala de la Tarnita (1.000 MW), se mai precizeaza in comunicat.

Vosganian sustine ca nu sunt bani

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, recent, la Parlament, ca statul nu dispune de fonduri pentru investitiile necesare la hidrocentrala Tarnita (judetul Cluj) si la reactoarele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda.

„Nu avem fonduri pentru reactoarele 3 si 4 si nici pentru Tarnita”, a mai afirmat Vosganian. Ambele proiecte sunt mentionate ca obiective in programul de guvernare al USL, dat recent publicitatii.

In noiembrie 2012, Catalin Vilt, consilier onorific al Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, afirma ca al treilea reactor nuclear de la Cernavoda nu va putea functiona fara hidrocentrala Tarnita.

„Este nevoie de Tarnita inca de la punerea în functiune a reactorului 2. Noaptea nu prea mai ai ce sa opresti, este nevoie de un consumator. Reactorul 3 nu poate merge fara Tarnita”, a declarat Vilt la o conferinta pe teme energetice.

Costurile pentru constructia celor doua reactoare sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar proiectul hidrocentralei de la Tarnita presupune investitii de circa 1,2 miliarde de euro.

In mai 2011, in mandatul de ministru al Economiei al lui Ion Ariton, de pe vremea guvernului Boc 2, ministerul afirma ca intentioneaza sa construiasca hidrocentrala Tarnita-Lapustesti pana in 2019, in parteneriat cu investitori privati.

Potrivit estimarilor ministerului de la acea data, contractul de executie a lucrarilor pentru Tarnita a fi trebuit semnat in partea a doua a anului 2012, iar punerea partiala in functiune a hidrocentralei urma sa aiba loc in semestrul al doilea al anului 2017.

In 2019, se preconiza ca unitatea va functiona la capacitatea maxima, respectiv 1.000 MW, producand 1,65 TWh de electricitate anual.

Vosganian a adaugat ca statul nu isi mai poate permite o participatie majoritara la compania care vrea sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

„Sper sa nu mai existe un resort populist, statul nu mai poate sustine o participatie de 50%, sa acceptam ca statul sa aiba pozitie minoritara”, a spus ministrul Economiei.

In mandatul sau precedent, la Ministerul Finantelor, Vosganian a acceptat in 2008 cresterea participatiei statului la compania care construieste reactoarele la peste 50%.

Statul a decis in 2008 sa isi majoreze participatia in acest proiect de la 20%, cat avea initial, la 51%. Decizia a fost justificata de Vosganian printr-un studiu social care indica faptul ca populatia s-ar simti mai confortabil daca statul ar detine un pachet majoritar.

Proiectul celor doua reactoare prevedea initial ca niciun partener sa nu aiba o participatie majoritara. In prezent, statul detine peste 80% din compania de proiect si a pierdut, la finele lui 2010, si sprijinul a patru investitori, nemultumiti de stagnarea proiectului.

Tarifele zonale aferente serviciului de transport pentru extragerea de energie electrica din retea, percepute de Transelectrica, au fost majorate de anul acesta cu 12%, ceea ce a facut ca costul total al exportului de energie electrica din Romania catre tarile vecine sa creasca cu peste 9%, facand activitatea neprofitabila, potrivit unei analize realizate de compania de consultanta ICIS.

Potrivit sursei citate, printre traderii de energie din regiune a existat o oarecare confuzie in legatura cu noile niveluri ale tarifelor respective, stabilite de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE), Transelectrica explicand ca opereaza exclusiv cu aceste tarife ale ANRE si ca nu percepe nici un fel de asa-numite „tarife de export si import” pentru electricitate.

„Atunci cand exporta energie din Romania, traderii trebuie sa ia in considerare un tarif aferent serviciului de transport pentru extragerea de energie electrica din reteaua romaneasca, tarif ce variaza in functie de locatia producatorului”, a declarat un reprezentant al Transelectrica, citat de ICIS. 

De exemplu, daca un trader vrea sa exporte energie electrica in Ungaria si alege sa o faca prin interconectorul Arad-Nadab, din Banat, noul tarif zonal aferent serviciului de transport pentru extragerea de energie din retea este de 11,87 lei/MWh (2,68 euro/MWh), potrivit Transelectrica.

In plus, traderii trebuie sa plateasca un tarif pentru servicii de sistem, care a fost majorat recent la 10,91 lei/MWh de la 10,21 lei/MWh, precum si un tarif pentru serviciile operatorului comercial OPCOM, de 0,37 lei/MWh, in urcare de la 0,30 lei/MWh anul trecut.

La acestea se adauga un tarif de cogenerare, care a fost majorat de la 1 ianuarie 2013 la 23,10 lei/MWh, de la 21,22 lei/MWH in 2012.

Adunand toate aceste cheltuieli, cei de la ICIS au calculat un cost tarifar total al exportului de energie electrica din Romania catre Ungaria, prin interconectorul Arad-Nadab, de 46,25 lei/MWh (10,46 euro/MWh), ceea ce reprezinta o majorare de 9,5% comparativ cu anul trecut.

La acest cost tarifar se adauga pretul pentru dreptul de utilizare a capacitatii disponibile de interconexiune pentru export, care este stabilit prin licitatii.

Pentru comparatie, potrivit calculelor ICIS, costul de achizitie al energiei electrice in Ungaria, pentru luna februarie 2013, este de 10,45 euro/MWh, ceea ce face exportul din Romania in tara vecina neprofitabil.  

„Inca este confuzie in legatura cu felul in care se vor derula exporturile si importurile de energie electrica, confuzii legate de aplicarea legii care impune ca toate tranzactiile cu electricitate din Romania sa se desfasoare pe platorma locala OPCOM, insa traderii sunt de acord asupra faptului ca, la noile tarife majorate, nu va mai fi profitabil sa exporti din Romania”, scrie ICIS.